Monthly Archives: October 2017

Delta Dunării este cea mai întinsă zonă umedă de pe continent și, totodata, cel mai mare sistem de purificare al apei din Europa.

Bogăția naturală a acestui loc face ca Delta Dunării să ocupe locul trei în lume în rândul celor mai importante rezervații naturale de pe glob.

Este ecosistemul cu cele mai multe specii de păsări din Europa, pe timpul verii întâlnindu-se aici peste 320 de specii, dintre care 166 cuibăresc în deltă, iar 159 sunt migratoare. Pe timp de iarnă, peste 1 milion de gâște sălbatice, lebede, lișițe și rațe poposesc între stufuri. Delta Dunării găzduieste peste 1.830 de specii de copaci și plante și peste 2.440 de specii de insecte.

Tot aici găsim cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș de pe continent (240 000 ha), 30 de tipuri de ecosisteme, 60% din populația mondială de cormoran mic și 50% din cea de gască cu gât roșu.

În apele Dunării și ale Deltei întâlnim cel mai mare pește de apă dulce din lume-morunul (Huso huso), de altfel în România și Bulgaria fiind singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. La fel ca și ceilalți sturioni pe care îi mai întâlnim la noi-păstruga, viza, nisetrul și cega, toate specii protejate-acest pește este pe cale de dispariție.

Delta Dunării este cea mai mare suprafață reconstruită ecologic din Europa, 15.025 ha de teren agricol și piscicol fiind renaturate prin reconstrucție ecologică, din anii ’90 și până azi.

Activitatea turistică din Delta Dunării se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Odată cu declararea rezervaţiei biosferei, Administraţia Rezervaţiei a stabilit propriile reguli de practicare a turismului, în scopul protejării patrimoniului natural. În acest scop, au fost stabilite 24 trasee turistice în rezervaţie, din care 15 trasee care se pot efectua numai cu mijloace de transport naval (navale) şi 9 trasee care se pot efectua prin drumeţii sau cu mijloace de transport rutier (terestre).

Trasee de vizitare pe căi navigabile
Traseul 1: Tulcea – Gârla Şontea – Mila 23 – Crişan – Tulcea; acest traseu poate fi făcut şi pe varianta: Tulcea – Gorgova – Mila 23 – Crişan – Tulcea 
Traseul 2: Tulcea –  Canalul Litcov – Crişan – Tulcea  
Traseul 3: Tulcea – Canalul Stipoc – Chilia Veche – Tulcea 
Traseul 4: Tulcea (Lacul Câşla) – Gârla Somova – Mănăstirea Saon (lacul Telincea) – Tulcea 
Traseul 5: Murighiol – Canalul Dranov – Gura Portiţei – Canalul Dunavăţ – Murighiol   
Traseul 6: Murighiol – Canalul Dunăvăţ – Canalul Cocoş – Canalul Mustaca – Canalul de Centură – Canalul Dranov – Murighiol (prelungire pe Canalul de Centură spre Canalul Lipoveni şi pe Canalul Mustaca până în Lacul Razim, de unde se poate continua pe traseul 5 spre Gura Portiţei) 
Traseul 7: Murighiol – Uzlina – Lacul Uzlina – Lacul Isac – Gârla Perivolovca – Murighiol  
Traseul 8: Murighiol – Uzlina – Canalul Litcov – Canalul Crişan – Lacul Puiu – Lacul Erenciuc – Murighiol 
Traseul 9: Crişan – Lacul Roşu – Sulina – Crişan   
Traseul 10: Crişan – Mila 23 – Lacul Trei Iezere – Crişan 
Traseul 11: Crişan – Canalul Magearu – Sulina – Crişan  
Traseul 12: Chilia Veche – Canalul Sulimanca – Lacul Matiţa – Canalul Rădăcinoasele – Chilia Veche
Traseul 13: Sulina –  Canalul Cardon – Periprava – Golful Musura – Sulina  
Traseul 14: Sulina – Canalul Busurca – Lacul Roşu – Lacul Erenciuc – Sf. Gheorghe – Canalul Cordon Litoral – Sulina 
Traseul 15: Sf. Gheorghe – Gârla Turcească, până la intrarea în Meleaua Sf. Gheorghe – Sf. Gheorghe

Trasee terestre (drumeţii)
Traseul D1: Letea (Sfiştofca) – Lacul Nebunu – Letea
Traseul D2: Caraorman – Pădurea Caraorman 
Traseul D3: Murighiol – Lacul Sărături – Murighiol 
Traseul D4: Tulcea (Tudor Vladimirescu) – Canalul Sireasa – Canalul Mila 35 – Tulcea Traseul D5: Nuntaşi – Cetatea Histria – Nuntaşi
Traseul D6: Sulina – Plaja Sulina
Traseul D7: Plaja Sulina
Traseul D8: Natura Trail (Sf. Gheorghe) 
Traseul D9: Sfântu Gheorghe- Câşla Vădanei
(Pădurea Letea şi Pădurea Caraorman sunt zone de protecţie integrală, care pot fi vizitate numai în scopuri ştiinţifice, accesul fiind permis doar cercetătorilor şi grupurilor specializate, însoţite de reprezentanţi ai Administraţiei Rezervaţiei. Pot fi vizitate de turişti numai zonele aflate în afara zonei de protecţie integrală)

Unde se poate campa?

În perimetrul Rezervaţiei este interzisă camparea, cu excepţia locurilor de campare autorizate, amenajate şi dotate corespunzător. În conformitate cu prevederile legii, constituie contravenţie camparea în afara zonelor aprobate sau în altfel de condiţii decât cele autorizate, precum şi nerespectarea regulilor stabilite pentru utilizarea zonelor de campare şi se sancţionează cu amendă.

Insula Sacalin este o insulă nou formată în Marea Neagră (aproximativ un secol şi jumătate în urmă), la mică distanță de coasta românească, în dreptul brațului Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării. Inițial, Insula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare și Sacalinu Mic, însă cu timpul cele două s-au unit. In prezent, limba de pământ se întinde pe o suprafață de 21410 hectare.

Aici există 229 de specii de păsări și o mare varietate de mamifere și reptile. Insula reprezintă un cartier de iernare esențial si o zonă importantă de cuibărit, o serie de circa 30 de specii cuibăresc aici. Studiile științifice au demonstrat importanța perimetrului, acesta aflându-se pe ruta de migrație a păsărilor, numită Calea Eurasian – Africană. Este, de asemenea, cea mai importantă zonă de cuibărit și iernare a pelicanilor creți și a chirelor de mare. În largul mării cresc moruni, iar în apă cresc plante rare precum varza de mare și canarul bălții.

Insula Sacalin face parte din ariile strict protejate din Delta Dunării. A fost declarată rezervație a biosferei încă din anul 1938, iar popularea insulei a fost interzisă. Pentru  a proteja marea varietate de păsări, mamifere şi reptile care trăiesc aici, accesul este permis doar reprezentanților Gărzii de Mediu și cercetătorilor.