Crustaceele din Delta Dunarii
In aceasta sectiune vom prezenta cativa reprezentati ai crustaceelor prezenti atat in Delta Dunarii cat si in Marea Neagra.
Crustaceele joaca un rol important in lantul trofic, datorita rolului de filtratori si detritivori. Dintre crustaceele prezente in Delta Dunarii, cele mai reprezentate specii sunt: racul de rau, specie in continua scadere numerica, fiind sensibila la calitatea apei si crabii, specii intalnite pe malul Marii Negre.
In apele Deltei mai sunt prezente si speciile de crustacee filtratoare de apa (Puricii de balta).
Racul de rau – Astacus fluviatilis
Descriere: Animale solitare, agresive, acvatice care sunt active noaptea. Sunt Decapode, adica au zece picioare, cu prima pereche transformata in clesti puternici. Corpul racului are culoare bruna-albastrie si este format din cefalotorace si din abdomen alcatuit din 7 segmente. Cefalotoracele prezinta doi ochi compusi situati in varful unor prelungiri ce permite miscarea acestora in toate directiile, doua perechi de antene ce au rolul de pipait si mirosit, gura prevazuta cu falci puternice. Pe partea dorsala a cefalotoracelui prezinta cinci perechi de picioare articulate. Respira prin branhii, situate la baza picioarelor si au forma de pana. Corpul este aprat de o carapace. Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori, fiind vulnerabili in aceasta perioada.
Reproducerea: Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare. In luna mai, din oua ies puii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Hrana: Consuma orice ce este materie organica: plante acvatice, viermi, moluste, broaste, melci si pesti bolnavi sau morti.
Habitat: Rauri, lacuri, balti curgatoare, Delta Dunarii. Este o specie in continua scadere numerica, datorita sensibilitatii la calitatea apei.
Crab – Diogenes pugilator
Descriere: Este una din cele doua specii ale familiei Paguridae din Marea Neagra. Are o lungime de pana la 30 mm. Primul picior sting cu cleste este mult mai mare decit cel drept. Pensele primei perechi de pereiopode sunt asimetrice, inegale, virful degetelor sfarsind cu gheare obisnuite. Dactilele perechii a doua si a treia de pereiopode sunt foarte lungi si curbate, sfarsind cu un varf ascutit calcifiat.
Are un abdomen moale pe care il protejeaza cu o cochilie goala de Hinia, dar si cu cochiliile altor specii. Se observa declinul populatiei din 1970 incoace.
Habitat: Traieste pe substrat nisipos si malos in apele putin adanci de pana la 10 m, dar a fost intalnit si la adancimi de 35 de metri.
Crabul de nisip – Liocarcinus holsatus
Descriere: Este un crab a carui carapace are o lungime de 32 mm. si o latime de 39 mm. Dactilul pereiopodului al cincilea este ca o lama ovala, paroasa pe laturi, iar cu ajutorul acestor formatiuni pot sa se ingroape cu rapiditate in nisip, sau sa inoate greoi. Fruntea are trei zimti, dintele median fiind mai mare.
Habitat: Traieste pe substrat nisipos si nisipos-milos la adancimi de pana la 30-40 metri.
Crabul de piatra – Pachygrapsus Mormoratus
Descriere: Se caracterizeaza prin faptul ca are carapacea ovoidala si dupa aspectul pereiopodelor, care sunt latite. Dimensiune: lungime – 38 mm; latime – 43 mm. Culoarea este rosiatica spre maro inchis iar partea inferioara a labelor culoarea fildes. Se recunoaste usor de alte specii din fauna Marii Negre datorita faptului ca are clestii de culoare neagra. Poate trai 3 ani.
Reproducerea: perioada principala de reproducere este in mijlocul verii (iulie, august), atunci cand temperatura apei ajunge la 17o C . Specie adaptata pentru respiratie aeriana.
Hrana: in general, se hraneste cu cadavre.
Habitat: Crabul de piatra este raspandit Marea Neagra, destul de comun in zona fundurilor stancoase, acest crab iese adesea din gaurile pietrelor, pe stanci, in locuri adapostite de soare.
Racul de rau – Astacus fluviatilis
Descriere: Animale solitare, agresive, acvatice care sunt active noaptea. Sunt Decapode, adica au zece picioare, cu prima pereche transformata in clesti puternici. Corpul racului are culoare bruna-albastrie si este format din cefalotorace si din abdomen alcatuit din 7 segmente. Cefalotoracele prezinta doi ochi compusi situati in varful unor prelungiri ce permite miscarea acestora in toate directiile, doua perechi de antene ce au rolul de pipait si mirosit, gura prevazuta cu falci puternice. Pe partea dorsala a cefalotoracelui prezinta cinci perechi de picioare articulate. Respira prin branhii, situate la baza picioarelor si au forma de pana. Corpul este aprat de o carapace. Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori, fiind vulnerabili in aceasta perioada.
Reproducerea: Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare. In luna mai, din oua ies puii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Hrana: Consuma orice ce este materie organica: plante acvatice, viermi, moluste, broaste, melci si pesti bolnavi sau morti.
Habitat: Rauri, lacuri, balti curgatoare, Delta Dunarii. Este o specie in continua scadere numerica, datorita sensibilitatii la calitatea apei.
Poze diverse
De la formele microscopice care formeaza zooplanctonul, pana la speciile de crabi, crustaceele reprezinta un important grup de organisme acvatice in ceea ce priveste biodiversitatea taxonomica a Marii Negre.
Crustaceele sunt artropode acvatice cu corpul acoperit de o cuticula chitinizata, uneori impregnata cu saruri de calciu si de magneziu, constituind crusta, de unde si denumirea grupei biologice.
In cursul vietii, un crustaceu naparleste de mai multe ori pentru a creste. In momentul respectiv, carapacea i se fisureaza si se ridica, descoperind corpul moale. Animalul are nevoie de mai multe ore pentru a scapa de vechea carapace.