Pastruga – Acipenser stellatus
Pastruga este o specie de sturion care traieste in Marea Neagra, Marea Caspica si Marea Azov si este considerata o specie pe cale de disparitie.
Corpul este pe spate de culoare neagra – cafeniu, abdomenul fiind alb spre gri. Prezinta 5 randuri de discuri rombice osoase, deosebindu-se de celelalte specii din familia Acipenseridae prin lungimea botului, falca superioara reprezentand circa 60% din lungimea capului.
Migreaza in perioada martie – mai pentru reproducere in fluviile Dunare, Volga, Nistru unde isi depune icrele in zonele nisipoase si cu aglomerari de pietris. Se graneste cu moluste, crustacei, larve de insecte, viermi, guvizi.
Caracteristici principale:
Lungime: 80 – 100 cm, poate atinge 200 cm;
Greutate: frecvent 5 – 8 kg, insa poate atinge 68 kg.
Nisetru – Acipenser gueldenstaedtii
Nisetrul este un peste marin care traieste in Marea Neagra, si Marea Caspica si este considerata o specie pe cale de disparitie.
Are corpul alungit, gros in partea anterioara, comprimat lateral in cea posterioara cu o coloratie destul de variabila (la unele exemplare, spinarea este neagra-cenusie, la altele – de un verde murdar sau verde inchis). Sub linia laterala si pe abdomen e alb murdar. Prezinta solzi ganoizi numai in regiunea caudala, in rest corpul fiind acoperit cu 5 siruri longitudinale de scuturi osoase: un sir impar dorsal, cate un sir lateral si lateroventral pe fiecare latura. Pielea acoperita cu placute mici (scutele) stelate de diverse marimi.
Capul este complet acoperit de placi osoase zgrunturoase. Botul este scurt, lat si obtuz cu 4 mustati pe fata inferioara. Mustatile sunt nefranjurate si rotunde in sectiune. Prezinta gura mica, inferioara, dreapta, fara dinti. Buza superioara este putin despicata la mijloc, iar cea inferioara este intrerupta pe distanta mare.
Inotatoarea dorsala si anala sunt situate in partea posterioara. Inotatoarea caudala heterocerca prezinta cu doi lobi, unul superior mai mare si altul inferior mai mic.
In februarie – mai depune icrele in fluvii pe fund pietros sau nisipos, in ape adanci. Se hraneste cu larve de insecte, larve de pesti, crustacee si pesti mici.
Caracteristici principale:
- Lungime: 1-2 m, maxim poate atinge 4 m;
- Greutate: obisnuita 20-30 kg, maximala 115 kg;
- Durata de viata: pana in 50 de ani.
Morun – Huso huso
Are corpul masiv, alungit si gros de culoare cenusie-inchisa pe spate si alb pe abdomen, lipsit de solzi, acoperit cu cinci randuri de placi (scuturi) osoase mici longitudinale. Capul este relativ mic cu botul scurt, aproximativ conic, cu gura inferioara semilunara. Buza de sus intreaga, cea de jos intrerupta la mijloc pe un spatiu mare. Are 4 mustati de pe partea ventrala a botului care sunt turtite lateral.
In aprilie-iunie depune icrele in fluvii pe fund argilos si pietris, in curentul apei la adancimi de 8-20 m. Este un peste carnivor. Se hraneste cu larve de insecte, larve de pesti, crustacee si pesti mici.
Caracteristici principale:
- Lungime: poate depasi 5 m
- Greutate: poate atinge 2000 kg
- Durata de viata: pana in 100 de ani
Scrumbia de Dunare – Alosa pontica
Scrumbia de Dunare este un peste pelagic care traieste in bancuri in Marea Neagra in apropiere de tarmu. Are corpul alungit, indesat si mult turtit lateral. Dorsal prezinta culoarea verde-albastruie, cu flancuri argintii viu lucioase si o pata pe opercul slab marcata. Solzii sunt potrivit de mari si cad repede. Sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena). Gura are dinti bine dezvoltati pe falci, limba si vomer.
Se hraneste cu guvizi, crustacei marini, miside, gamaride, creveti si puietul altor pesti. In martie, atunci cand apa atinge temperaturi intre 3˚C și 7,5˚C urca pe Dunare pentru depunerea icrelor apoi se reintoarce in mare incepand cu a doua jumatate a lunii mai (pana in iunie) cand apa atinge temperaturi intre 22˚C și 26˚C. Ajunsa la varsta de 4-5 ani, depune in Dunare un numar de 10.000-140.000 icre cu diametrul de 2,5-2,8mm. Alevinii eclozati migreaza spre apele Marii Negre unde vor trai in apele de langa coastele marii, deplasandu-se spre larg pe masura ce cresc. Iarna migreaza spre larg, la adancimi de pana la 100m.
Caracteristici principale:
- Lungime: 30 – 45cm
- Greutate: la 7-8 ani are 1 kg
- Durata de viata: pana la 11 ani
Rosioara – Scardinius erythrorhtalmus
Rosioara este o specie de peste foarte raspandita prezenta in Dunare, in raurile si lunca acestora, in lacurile litorale, in ghiolurile si baltile din Delta Dunarii, in lacurile de acumulare din zonele de deal si campie, in foarte multe brate moarte ale raurilor colinare si de ses etc. Rezista la lipsa acuta de oxigen din apa si are un ritm lent de dezvoltare.
Corpul rosioarei este alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie. Partea dorsala a pestelui este albastrui inchisa cu reflexe verzi sau cafenii, cateodata negricioase. Laturile pestelui sunt argintii, uneori cu luciu metalic sau albicios, partea ventrala este alba. Inotatoarele, exceptand cele ale exemplarelor tinere, au baza fumurie, iar varfurile rosii, cu o intensitate variabila, de unde si denumirea populara de rosioara
Alimentatia este bazata in general pe hrana de origine vegetala si mai putin pe zooplancton, larve de insecte, viermi, mici racusori. Vara poate fi vazuta de multe ori muscarind la suprafata apei la insecte mici (musculite, tantari).
Dimensiunea legala pentru pescuit: 15 cm.
Caracteristici principale:
- Lungime: 18-24 cm (exceptional peste 35 cm)
- Greutate: 200 – 300g (exceptional peste 1,5 kg)
- Durata de viata: 10-12 ani
Obletele – Alburnus alburnus
Oblete, albisoara, loga, snetzi. Este o specie de peste foarte raspandita la noi in tara fiind intalnita in majoritatea raurilor, lacurilor, iazurilor sau baltilor mai mari, inclusiv in Delta Dunarii.
Corpul obletelui este fusiform, de culoare albastra sau verzuie pe spate, cu reflexe metalice. Partile laterale si abdomenul sunt argintii. Corpul este acoperit de solzi subtiri care se desprind foarte usor. Inotatoarele pectorale, ventrala si anala au reflexe rosiatice sau portocalii. Prezinta un cap mic, alungit si puternic comprimat medio-lateral, cu ochii mari, situati in jumatatea anterioara a capului. Botul este scurt, gura mica oblica in sus, usor superioara. Marginea inotatoarei dorsale este dreapta sau usor concava la fel ca si cea anala.
Se hraneste cu larve, insecte, mici crustacei, alge, fito si zooplancton. Dimensiunea legala pentru pescuit: 12 cm.
Din solzii obletului se extrag cristale de guanina, material care se foloseste la vopsirea perlelor artificiale si a obiectelor de artizanat (“Essence d’Orient”).
Caracteristici principale:
- Lungime: 10 -15 cm (exceptional peste 22 cm)
- Greutate: 20 – 40g (exceptional peste 50g)
- Durata de viata: 5 – 7 ani
Cega – Acipenser ruthenus
Specie adaptata la apa dulce, traieste in Dunare. Prefera adancimile cu fund tare. Se gaseste si in Tisa, Mures, Somes, primavara intrand din Dunare in rauri precum Jiu, Olt, Prut, Siret, Arges.
Prezinta un bot alungit, ascutit, triunghiular. Are intre 12 si 17 scuturi dorsale, usor asimetrice, intre 58 si 70 scuturi laterale si intre 12 si 18 scuturi ventrale. Spatele este cenusiu sau cafeniu cu nuante verzui iar abdomenul galbui-roz.
Se reproduce in aprilie-mai putand da hibrizi cu morunul, pastruga si nisetrul.Se hraneste cu crustacei si larve de efemere.
Caracteristici principale:
- Lungime: 60-70 cm (exceptional 1,0 – 1,3m)
- Greutate: 4 -5 kg (exceptional 16 kg).
- Durata de viata: aproximativ 22 de ani
Stiuca – Esox lucius
Stiuca prefera apele linistite, limpezi cu fundul curat, in care abunda pesti mici. Locurile preferate de ea sunt acelea din care poate porni o ambuscada, ele fiind in general in apropierea unui perete de stuf sau palc de papura, printre nuferi sau vegetatii plutitoare, langa o masa de ierburi submerse, radacini de copaci etc. Se hraneste cu orice vietate acvatica care ii intra in gura de la insecte la pesti si chiar proprii pui.
Prezinta un corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbuie sau albicioasa.
Caracteristici principale:
- Lungime: 40 – 50 cm (exceptional 1,5 – 1,8m)
- Greutate: 1 – 1,8 kg (exceptional 20 – 22 kg).
- Durata de viata: 15 – 20 de ani
Avat – Aspius aspius
Un peste impresionant, poate cel mai sportiv peste de la noi, un luptator inascut, cu talente la sarituri si in apa si pe mal. Este bine sa eliberam acesti pesti pentru ca nu sunt prea buni la gust si au oase foarte multe, singurele metode de preparare sunt marinat sau in combinatie cu alte specii, tocat si preparat chiftelute, dar daca pestele este grav ranit, de preferat ar fi sa-l pastram (acest lucru ar fi valabil la orice specie).
Prezinta un trup alungit, zvelt usor comprimat lateral, capul conic, gura mare, taiata oblic in sus, falca de jos mai iesita, solzi marunti si doua siruri de dinti ascutiti in fundul gurii. Pe spate este negru-albastrui, pe coaste albastrui-alb, iar pe burta, alb ca zapada. Aripioara dorsala si coada bat spre vanat, iar celelalte spre rosu.Traieste in toate raurile de ses, insa urca si pana in regiunea desisurilor; ii plac apele clare si repezi, dar il intalnim si in lacurile si baltile adanci, cu fundul nisipos si pietros. Vaneaza aproape numai la suprafata si numai ziua, in special la rasarit si la apus, pesti de talie mica, de preferinta obletele
Caracteristici principale:
- Lungime: 50 – 60 cm (exceptional 1m)
- Greutate: 4 – 7 kg (exceptional 15 kg)
- Durata de viata: 10-15 ani
Salau – Stizostedion lucioperca
Salaului Ii plac apele limpezi, unde poate vizualiza cu usurinta prada. In apele curgatoare locurile ideale sunt cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistite, asa numitele “ape de despartire”. Salaul va cauta mereu in zona delimitata de curentii cu viteze diferite, zone create chiar de obstacole naturale sau artificiale (copaci cazuti, radacini, stanci, margini de gropi, baraje de control, etc.).
Se hraneste cu pestisori, raci, rame, etc.
Prezinta un corp lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Aripile de pe spate, dorsalele, sunt mari, rotunjite si aproape unite. Cele din fata, ventralele, au ace, aidoma bibanului. Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri.
Caracteristici principale:
- Lungime: 40 – 70 cm (exceptional 1m)
- Greutate: 1 – 4 kg (exceptional 10 – 12 kg).
- Durata de viata: 20 – 25 de ani
Crap – Cyprinus carpio
Crapul traieste in general pe fundul apelor, la adancime mica, in zonele maloase bogate in hrana pe care o sorb cu botul lor ce se poate alungi ca o trompa. Este sensibil la zgomot, la culori vii sau miscri bruste si inutile pe malul apei.
Crapul salbatic, de Dunare este, musculos cu un corp mai alungit. Coloritul solzilor difera in functie de mediul in care traieste si unde gaseste hrana. Astfel, cei care traiesc in ape cu vegetatie bogata au coloritul negricios-verzui cu auriu-albicios pe burta, pe cand cei care traiesc in ape mai limpezi pot fi auriu-deschis sau chiar argintii. Crapii pot fi destul de usor rescunocuti dupa cele 4 mustati din apropierea gurii. Se hraneste cu: viermisor, larve, scoici mici, etc.
Caracteristici principale:
- Lungime: 40 cm (exceptional 1m)
- Greutate: 1-2 kg (exceptional 30 – 50 kg)
- Durata de viata: peste 100 ani.
Platica – Abramis brama danubi
Platica mica traieste in bancuri, foarte numeroase, insa cu cat creste devine mai singuratica adunandu-se numai in timpul reproducerii si spre iarna. In rauri traieste in locurile mai adanci si argiloase. In balti si iazuri traieste mai ales langa tufe de stuf si papura, preferand lacurile cu fund mai nisipos. Se hraneste cu rame , larve, scoici etc
Prezinta un corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici. In rauri are culoarea argintie-galbuie pe flancuri, in balti fiind ruginie, iar in lacuri adanci rosie-bruna. Inotatoarele sunt albastrui, iar coada scobita adanc, cu aripioara de jos mai lunga.
Caracteristici principale:
- Lungime: pana la 50 cm (exceptional 60-70 cm)
- Greutate: 0,5 – 1 kg (s-au prins insa si exemplare de 14 kg).
- Durata de viata: 50-100 ani
Caracteristici principale:
- Lungime: 40 – 70 cm (exceptional 1m)
- Greutate: 1 – 4 kg (exceptional 10 – 12 kg).
- Durata de viata: 20 – 25 de ani
Somn – Silurus glanis
Somnul traieste in ape adanci cu fundul malos. Este un peste de panda stand nemiscat mult timp in asteptarea prazii, de unde si numele de somn. Principala sa arma sunt mustatile care atrag pestisorii curiosi pe care acesta ii insfaca de cum s-au apropiat in deajuns pentru a fi o prada sigura. Se hraneste cu crustacei, pesti , broaste, lipitori, viermi mari. Spre sfarsitul toamnei se aduna in numar mare in gropane adanci unde, ingropati in mal, isi petrec iarna.
Prezinta un corp cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.
Caracteristici principale:
- Lungime: 0,5-1m (exceptional 3-4 m)
- Greutate: 10 – 15 kg (recordul mondial de somn prins sportiv este de 157 kg insa poate ajunge pana la 400 kg ).
- Durata de viata: pana la 100 de ani
Biban – Perca fluviatilis
Bibanul pezinta un corp robust, solzii marunti, asprii si bine inplantati in tegument. Dinti marunti si ascutiti pe ambele maxilare. Pe placile operculelor si pe dorsala anterioara prezinta tepi. Pe spate are culoare verde-cenusiu ajungand spre un verde-negricios . Pe flancuri este verde cu reflexe aramii, iar burta este cenusiu alburie, sau chiar galbena. Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce coboara de pe spate spre burta. Inotatoarele ventrale sunt galbui, iar celelalte sunt rosii.
Traieste in apele dulci ca si in cele salmastre. Prefera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie, lin curgatoare, si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si balti, insa traieste si in rauri. Un peste lacom ce prefera hrana vie: insecte, larve, rame, vermusi, melci, pestisori, icrele altor pesti, hranindu-se tot timpul anului . In general acesta sta la loc de panda printre radacini, copaci, picioare de pod, ochiurile din stuf etc. Cei mai mici vaneaza in bancuri intre ape, iar cei mai batrani vaneaza spre fund unde traiesc solitari
Caracteristici principale:
- Lungime: 30 – 35 cm (exeptional 50 – 60cm)
- Greutate: 200 – 500 g (exceptional 2 – 5 kg)
- Durata de viata: 12 – 13 ani
Caras – Carassius auratus gibelio
Carasul prefera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi biotipuri cu caracuda. Curios la acest peste faptul ca toate exemplarele de peste 15 cm sunt femele. Sub aceasta talie sunt si masculi in proportie de circa 50%, insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.
Prezinta un corp alungit, cap scurt, solzi mari si grosi, bine fixati. Partea dorsala a capului si spatele sunt intunecate, de culoare cenusie-negricios- albastruie, care devine pe flancuri cenusiu-argintie cu usoare reflexe aurii, apoi argintie curat. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in functie de mediul, mai luminat sau mai putin luminat, in care traieste.
Caracteristici principale:
- Lungime: 15 – 20 cm (exceptional 40 cm)
- Greutate: 200 – 300g (exceptional 2,5 kg)
- Durata de viata: 6-8 ani